Dependența- Balanța decizională

   O forma utila de a ilustra conflictul de ambivalenta este prin metafora balantei sau a leaganului (Janis si Mann, 1977). Persoanele experimenteaza motivatii opuse in care exista atatea avantaje cate costuri in ambele parti ale conflictului. (Sa fii constient ca aceasta nu este o explicatie pentru comportamentele adictive, ci o apropiere descriptiva pe care o consideram utila). Exista doua tipuri de greutate in ambele parti ale balantei. Una se refera la beneficiile percepute in urma unui curs particular de actiune (cum ar fi sa bea in continuare). Cealalta se refera la costurile percepute sau dezavantajele unui curs de actiune alternativ (cum ar fi sa renunte la bautura). Un alt aspect al acestei balante este conflictul de apropiere – evitare: pe masura ce greutatea incepe sa cedeze in unul din locuri, persoana tinde sa se resitueze in (si sa schimbe greutatea) locul opus.

O alta forma de a ilustra aceasta este prin intermediul “fisei balantei decizionale” care se poate utiliza pentru a specifica ce percepe persoana ca beneficiu si ce percepe ca fiind cost, asociate unui comportament determinat (vezi, Orford, 1985). Un exemplu este cel aratat in tabelul alaturat, in legatura cu consumul de alcool. Dupa cum putem observa aici, balanta decizionala (si naturaletea ambivalentei unei persoane) poate fi destul de complexa si sa cuprinda o serie de pro si contra pentru fiecare dintre optiunile existente la aceasta persoana. Este important de subliniat ca persoana poate experimenta ambivalenta indiferent de optiunea favorita.. Daca cineva se mentine abstinent, de exemplu, cateodata se simte ambivalent in legatura cu starea mentionata – vor exista costuri si beneficii asociate cu aceasta stare – . Astfel de persoana, si daca este si daca nu este constienta, are asteptari particulare asupra carora apar efectele pozitive si negative ale unei alegeri alternative (de ex. bautura) si de asemenea se va simti probabil ambivalent asupra optiunii sale. Forma in care aceste forte opuse se echilibreaza intr-un anumit punct, determina daca persoana se va lasa sau va renunta. Asteptarile indicate in tabel sunt cele ale pacientului, si terapeutul poate analiza in detaliu, la alegere, validitatea vreuneia dintre ele. Balanta decizionala poate fi folosita cu interviul motivational pentru a aprofunda aeasta stare de ambivalenta, pentru a clarifica factorii motivationali opusi, si pentru a stimula persoana spre schimbare.

Un pericol serios intr-un model de acest tip este cel de simplificare excesiva. Nu vrem sa spunem ca pacientii sunt mereu cunoscatori constienti ai procesului balantei decizionale, dar ca atunci cand sunt constienti asupra unui lucru vor actiona ca si contabili inaintea deciziilor rationale. Elementele acestei balante, spre deosebire de bilantul unei firme, nu se rezuma la o forma simpla. Valoarea fiecarui item poate varia de-a lungul timpului. Elementele listei se grupeaza in sine, si o schimbare a unuia dintre ele inseamna schimbare si pentru rest. Aproape prin definitie, balanta decizionala a unui pacient este plina de contradictii: “Stiu ca imi face rau dar am nevoie de el”. Atat pentru pacient cat si pentru terapeut, ambivalenta poate fi confuza, frustranta si dificil de inteles.

Este important sa insistam in ciuda acestor obstacole, ambivalenta fiind adeseori nucleul problemei. Terapia acestor aspecte solicita o cantitate de rabdare si toleranta considerabila cu privire la ambiguitate. De asemenea este de ajutor un respect profund pentru pacienti,  ca si o “dragoste pentru joc” in sine – o fascinatie pentru fiecare persoana noua si situatie noua.

Bibliografie:

Dr. Gabriel Cicu, Introducere în interviul motivațional.